Ministerul Sănătății al Federației Ruse a emis noi ghiduri privind sănătatea reproductivă prin care medicii sunt sfătuiți să recomande consultații psihologice femeilor care, în timpul evaluărilor de sănătate reproductivă, afirmă că nu doresc să aibă copii.
Scopul declarat al măsurii este să le ajute să formeze o atitudine mai pozitivă față de nașterea de copii.
Potrivit noilor recomandări, aprobate la sfârșitul lunii februarie 2026 și devenite publice recent prin presa de stat, în cadrul controalelor medicale de rutină medicii vor întreba femeile câte copii intenționează să aibă. Dacă răspunsul este „niciunul”, practicanții medicali sunt îndrumați să recomande o evaluare psihologică.
Măsura vine pe fondul unei crize demografice profunde în Rusia, considerată de Kremlin o amenințare la adresa securității naționale. Rata fertilității se situează în jurul a 1,4 copii pe femeie, mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru menținerea populației stabile. Președintele Vladimir Putin a avertizat în repetate rânduri că țara riscă „extincția” dacă nu se iau măsuri urgente. Situația s-a agravat în ultimii ani prin mobilizarea a sute de mii de tineri în conflictul din Ucraina.
Autoritățile ruse au implementat deja o serie de politici pronataliste: restricționarea avorturilor, interzicerea propagandei „child-free”, stimulente financiare pentru familiile cu copii, beneficii sociale extinse și promovarea familiei numeroase ca valoare patriotică esențială.
Această abordare reprezintă un răspuns ferm la declinul demografic, tratând refuzul de a procrea nu doar ca o alegere personală, ci ca o problemă care poate afecta țara pe termen lung.
Pentru România, unde natalitatea este și ea în colaps grav, iar milioane de tineri au plecat în diaspora, exemplul Rusiei ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Statul român trebuie să prioritizeze familia tradițională prin sprijin financiar, dar și prin combaterea propagandei anti-natalitate.