România este, probabil, singura țară din lume unde a construi un baraj pentru acumularea de apă este considerată o „crimă”.
Într-o victorie a birocrației absurde împotriva infrastructurii critice, asociația Declic a reușit să oprească, din nou, lucrările la Barajul Mihăileni. Motivul halucinant? Autorizația din 1987 nu mai e bună în 2026!
Curtea de Apel Cluj a admis recursul activiștilor și a anulat actele, ignorând realitatea din teren: un proiect în care statul a investit deja zeci de milioane de euro și care este vital pentru alimentarea cu apă a zonei și pentru protecția împotriva inundațiilor.
Judecătorii au decis că lucrările nu pot continua pe baza actelor vechi de 40 de ani. Practic, justiția spune că dacă un proiect a fost început de Ceaușescu și abandonat de guvernele incompetente de după, el trebuie ras de pe fața pământului sau reautorizat de la zero, ca și cum barajul nu ar fi deja turnat în beton!
„Proiectul trebuie reautorizat complet. Procedura trebuie să includă studii actualizate, avize de mediu...”
Declic
Traducere pentru români: Mai multe hârtii, mai mulți ani pierduți, mai mulți bani cheltuiți pe studii de fezabilitate, în timp ce șantierul se degradează.
Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea Declic, nu se mulțumește doar cu blocarea șantierului, ci cere capul celor care au încercat să finalizeze lucrarea. Aceasta îl atacă direct pe fostul ministru Tanczos Barna pentru că a alocat fonduri și a inaugurat investiția în 2022.
„Răspunde Tanczos Barna pentru milioanele de euro alocate?”
întreabă retoric activista.
Dar Guard România întreabă: Răspund ONG-urile pentru milioanele de euro care se pierd acum prin degradarea lucrărilor blocate? Răspund ele pentru riscul de inundații de pe Crișul Alb?
Pentru a justifica blocarea unei rezerve strategice de apă, Declic scoate la înaintare sperietori ecologiste. Ei susțin că lacul de acumulare „va emite metan” (o teorie aplicabilă oricărui lac) și că proiectul ar deservi exploatarea minieră Rovina. Practic, sub pretextul că luptă cu mineritul, aceștia condamnă o întreagă zonă la subdezvoltare și lipsă de apă curentă.
Avocata Declic, Roxana Mândruțiu, vorbește despre „statul de drept”. Dar despre dreptul românilor la infrastructură și la valorificarea propriilor resurse hidrografice cine vorbește?