România se află într-un moment de răscruce privind libertatea de expresie și dreptul de a-și onora trecutul.
Miercuri, o nouă falie s-a deschis în politica românească, odată cu anunțul Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) privind depunerea proiectului de abrogare a Legii 241/2025, cunoscută în spațiul public sub denumirea de „Legea Vexler”.
Demersul nu este doar unul legislativ, ci reprezintă un contraatac ideologic într-un război cultural care macină societatea românească de ani buni.
Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele ACT, a lansat un rechizitoriu dur la adresa actualului cadru legislativ, într-o conferință de presă care a pus pe tapet teme sensibile evitate de majoritatea politicienilor. Liderul conservator a definit Legea Vexler nu ca pe un act de justiție, ci ca pe un instrument de represiune simbolică.
„Legea Vexler reprezintă un grav atac la adresa conștiinței naționale, a memoriei colective și a istoriei României.”
Claudiu Târziu
Argumentația sa a vizat direct constituționalitatea actului normativ. Potrivit acestuia, legea instituie mecanisme de cenzură și autocenzură care afectează profund modul în care ne raportăm la marile personalități culturale și istorice. Practic, printr-o singură lege, s-a încercat ștergerea sau punerea sub interdicție a unor figuri care au definit spiritualitatea românească, sub pretextul corectitudinii politice.
„Această lege încalcă principii constituționale, restrânge drepturi și libertăți fundamentale.”
Claudiu Târziu
Deputatul Robert Alecu, secretarul general al ACT și omul care a semnat depunerea proiectului de abrogare, a scos la lumină „dubla măsură” a Parlamentului României. Discursul său a evidențiat o realitate frustrantă pentru cetățeanul de rând: viteza uluitoare cu care clasa politică se mobilizează când are interese ideologice, versus letargia manifestată când e vorba de bunăstarea populației.
„Pentru că acea lege a trecut prin Parlament într-un timp neobișnuit de scurt: comisii, plen, ambele Camere, contestată la Curtea Constituțională, retrimisă, votată din nou, promulgată. Câteva luni. Atât.”
Robert Alecu
Acest apel la responsabilitate vine pe fondul unei nemulțumiri populare crescânde. Alecu a reamintit că legea a fost adoptată sfidând voința a zeci de mii de români care au ieșit în stradă, protestând pașnic în toată țara. Ignorarea acelei mase critice de oameni reprezintă, în viziunea ACT, o fractură gravă între clasa politică și popor.
Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie să privim înapoi la momentul zero al acestui conflict. Proiectul de abrogare vine ca un răspuns la o atitudine percepută ca fiind sfidătoare la adresa culturii române.
Reamintim episodul relatat pe larg de presa conservatoare (RostOnline), petrecut la sfârșitul anului trecut, când deputatul Silviu Vexler, inițiatorul legii, a recurs la un gest șocant chiar în incinta Parlamentului României. Acesta a rupt demonstrativ un afiș care conținea imaginile unor personalități marcante ale culturii românești (grupul „Sfinții Închisorilor” și intelectualii interbelici). Acel gest violent simbolic a prefațat textul legii, arătând clar că scopul nu este doar legislativ, ci vizează o damnatio memoriae (condamnare a memoriei) a elitelor românești.
Din perspectiva securității naționale, demersul de abrogare a „Legii Vexler” depășește sfera politicului. Un stat suveran nu poate exista fără coloana sa vertebrală: identitatea și istoria.
În momentul în care legile țării sunt folosite pentru a amputa memoria culturală și pentru a interzice omagierea propriilor valori, statul devine vulnerabil. Coeziunea socială se rupe, iar cetățenii își pierd reperele.
Guard România atrage atenția că adevărata securitate nu se construiește pe cenzură, ci pe asumarea demnă a istoriei, cu bune și cu rele, dar fără interferențe care să criminalizeze iubirea de neam. Monitorizăm îndeaproape parcursul acestui proiect de abrogare și modul în care partidele vor reacționa la această a doua șansă de a face dreptate.