Luna februarie 2026 va rămâne în istoria recentă drept momentul în care mitul „administrației eficiente” s-a prăbușit sub greutatea propriilor decizii.
Pentru milioane de români, fluturașul de salariu din această lună nu a adus bucuria retribuției pentru munca depusă, ci confirmarea unui scenariu de coșmar: austeritatea dură a revenit în România.
Sub bagheta premierului Ilie Bolojan, Executivul a activat ceea ce funcționarii numesc sec „Ordonanța Trenuleț”, dar ceea ce românii resimt ca pe o amputare directă a veniturilor. Măsurile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026 produc acum primele efecte vizibile, iar bilanțul este unul dezastruos pentru puterea de cumpărare a cetățeanului de rând.
Prima victimă a cruciadei bugetare declanșate de Guvern este indemnizația de hrană. Conform Legii 141/2025, toți bugetarii care au un salariu net de peste 6.000 de lei au pierdut, începând cu această lună, suma de 347 de lei.
De la Palatul Victoria, această sumă poate părea neglijabilă. Însă în „România reală”, 350 de lei înseamnă plata unei facturi la utilități sau coșul de cumpărături săptămânal pentru o familie. Cine sunt, de fapt, cei afectați? Nu „bugetarii de lux” despre care se vorbește la televizor, ci coloana vertebrală a statului:
- Profesorii cu vechime și grade didactice, care abia reușiseră să atingă un nivel de salarizare decent.
- Medicii și asistenții medicali care, prin gărzi epuizante și sporuri de toxicitate, depășesc pragul de 6.000 de lei.
Practic, Guvernul Bolojan a decis să îi penalizeze exact pe cei care muncesc mai mult sau care au o pregătire superioară. Mesajul este unul de un cinism rar: dacă ai reușit să ieși din sărăcie prin muncă, statul vine și îți ia banii înapoi.
Dacă tăierile salariale îi afectează pe bugetari, măsurile fiscale lovesc în absolut toți românii. Proiectul de lege publicat de Ministerul Finanțelor arată disperarea unui Guvern incapabil să colecteze taxe, care alege calea ușoară a jupuiri populației:
- Explozia prețurilor la raft: Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11% va genera un val inflaționist imediat. Mâncarea, medicamentele și serviciile se vor scumpi peste noapte.
- Lovitură pentru antreprenori: Impozitul pe dividende sare de la 10% la 16%. Este un atac direct la capitalul românesc, descurajând investițiile și împingând micii patroni spre evaziune sau faliment.
- Accize și taxe bancare: Creșterea accizelor și introducerea impozitului suplimentar pentru bănci vor fi, inevitabil, transferate tot în buzunarul consumatorului final.
Nici seniorii României nu au scăpat de „foarfecele” guvernamental. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a încercat să prezinte situația într-o lumină tehnică, dar realitatea este crudă: pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi taxate cu CASS (contribuție la sănătate) pentru suma care depășește acest plafon.
Aproximativ 1,7 milioane de pensionari vor vedea cum statul le ia bani din pensia contributivă – un drept câștigat prin muncă de o viață, nu un beneficiu social. Deși ministrul susține că „nu consideră mare vreo pensie contributivă”, acțiunile Guvernului contrazic flagrant declarațiile, tratând acești oameni ca pe o sursă de venit la buget.
Ceea ce este și mai grav este că eliminarea normei de hrană a fost doar „încălzirea”. Surse din administrație confirmă că urmează aplicarea unei reduceri a fondului de salarii cu 10%. Această măsură va duce fie la concedieri masive, fie la tăieri salariale generalizate, mult mai dure decât cele actuale.
În plus, cei care lucrează pe proiecte europene – singura sursă reală de dezvoltare a României – sunt demotivați prin scăderea majorărilor salariale de la 50% la 35%. Într-o țară care are nevoie disperată de absorbția fondurilor UE, Guvernul decide să taie elanul celor care aduc acești bani în țară.